El,decembrie.

Ce e acea adiere rece care-mi zgârie pielea fină a feţei? E o adiere prevestitoare... A venit Decembrie! Dar nu mai e acelaşi Decembrie ca altă dată, îi lipseşte mantia de omăt. De asemenea, acestui Decembrie nud îi lipseşte căldura şi bucuria ce ne-o aşeza în sufletele noastre primitive, râsetele colorate de copii vioi cu ale lor sănii, care ocupau pârtiile de dimineaţă până seara, alunecuşurile făcute de aceştia, floricelele de gheaţă de pe geam, poveştile bunicii spuse la căldura şemineului, vinul fiert cu scorţişoară servit în căni de lut care-ţi mai dezgheţa trupul plăpând, mirosul de brad natural decorat decent de spiritul frumosului,chiar si frigul...Dar Omul de zăpadă unde este? Unde l-ai pierdut Decembrie? Si fulgi-ţi cristalini? Prin ce timpuri i-ai lăsat? Şi tata, el de ce nu mai are promoroacă pe mustaţă? Cin` te-a jefuit,Decembrie? Acum eşti secătuit, fără vlagă. Îmbătrânit. Creeat din ger, pentru a da ger. O monotonie sufocantă. Ne este dor de tine... Vino înapoi! Dezlănţuie-te! Recuperează-ţi tinereţea.

ps: La mulţi ani,românilor!

Stuffs.

Buburuzele ce fac iarna?
Se plimba prin papuci.
Dar libelulele si licuricii?

Ioooi...

Recunosc că iarna nu e anotimpul meu preferat. Totuşi, ador sentimentele,emoţiile ce mă cuprind la vederea primei ninsori. Asnoapte am observat că ninge cu fulgi micuţi şi deşi,că deja a început să se aşeze pe maşini şi pe pământ un strat subţire de nea, dar în nici un caz nu mă aşteptam ca dimineaţa când mă trezesc să vad oraşul alb:x Totul este acoperit cu zapadă: case,maşini,copaci,asfalt,tot...Şi încă ninge:>! Sunt conştientă că această zăpadă depusă este temporară,ca orice primă ninsoare din fiecare an,dar e atât de frumos. Mă simt ca un copil de 5 ,6 anişori care abia aşteaptă ca stratul de omăt să crească pentru a se putea da cu sania.;)) Sunt fericită! E un peisaj destul de frumos,divin.
A venit iarna, deşi e abia începutul lui noiembrie!

p.s.:vine Moş Crăciun\:D/

p.s.2: abia aştept vremea colindelor...
"A venit,a venit iarnaaa,
Pe la uşi, pe la fereştri.
Am venit,am venit iarnaaa,
Cu colinde şi poveşti..."

p.s.3: prietena mea a redevenit pasionata de Tom & Jerry si incepe sa ma reconverteasca si pe mine:))

Cat de superb este sa te trezesti dimineata la 7. Cu o lene exceptionala sa reusesti in final sa iesi din casa, indreptandu-te cu pasi obositi spre destinatie. Sa inhalezi aerul rece,dar placut al diminetii. Sa observi razele pudice ale soarelui, razbind fiorosii nori spre a mai inveseli minim ziua. Sa studiezi putinii oameni,la fel de curajosi ca si tine,care infrunta frigul diminetii,mai mult de nevoie decat din placere,cred. Sa fii racita,bolnava...trebuie sa fie o senzatie minunata,doar e la moda in aceasta perioada.;) Sa te pierzi printre numeroasele cladiri, incercand sa gasesti una de care nu stiai pana acum. Sa descoperi chipuri de oameni unde poti citi bucuria diminetii. Sa revii in lumea cartilor,prea multe,imposibile de citit o data. Sa porti o conversatie cu o persoana capabila sa-ti inspire un sentiment placut,infiripandu-ti si un zambet firav pe buze.
Ma simt minuscula in cadrul terestru. O simpla spectatoare entuziasmata la scenariu interpretat de natura.
Scena vietii este impodobita in aceasta perioada de toamna, avand cel mai extraordinar simt estetic. Tabloul citadin este infrumusetat de multitudinea de culori,de fenomene...Frunzele, artistic pictate in nuante calde, in contrast cu gerul, se desprind cu regret de arborele natal indreptandu-se spre pamantul brumariu intr-un dans,precum un ritual. Copacii...raman iar singuri,goi,melancolici...asteptand, poate,zapada sa le mai acopere scorturosul trup.
...

Mijloc fericit de septembrie...

Dimineata sunt trezita de slabele raze de soare care se miscau jucause pe pleoapele mele.Ma uit la ceas...e ora 9.Decid ca somnul de frumusete e facut si incep sa strang patul,dupa imi fac improspatarea de dimineata si merg la mama care era in balcon facand curatenie...

Mama s-a decis ca e timpul sa aruncam majoritatea caietelor,cartilor si jucariilor de cand eram mica,care oricum stateau in balcon fiind atinse doar de praful care se aseza pe ele.

Despartirea,totusi,este destul de grea.Am inceput sa rasfoiesc pagini de cand eram eu la gradinita,apoi din clasele primare amuzandu-ma de talentul meu dezastruos la desen si pictura,vechile carti de povesti[unele fiind in italiana, m-am multumit ca si atunci cand eram copila sa ma uit doar la imagini].Mama imi aduce apoi o punguta in care se aflau doua din vechile mele papusi cu care obisnuiam sa ma joc si cateva din hainute pe care eu le-am creat pentru ele.Papusile initial blonde acum erau roscate,fiind vopsite de mine cu fard pentru obraz:d.Am studiat atent hainele lor si ma amuzam in sinea mea,dar ma si mandream de imaginatia de care dadeam dovada atunci...

Acum toate aceste lucruri sunt la gunoi...dar raman cu amintirea lor si ma bucur ca le-am revazut pentru ultima data....

Imi este dor de copilarie,desi nu a fost una usoara,chiar deloc,a fost totusi frumoasa...

Vorbeam aseara cu o prietena care anul acesta trebuie sa se pregateasca pentru bac:

P: ce face scolarita?:>

a. d.: bine.se simte mandra ca e a10a.tu?cum te simti stiind ca e ultimul an?

P: naspa ba.ma simt prea mare.

a.d. : iti impartasesc sentimentul

P:serios...acusi fac 18..nu vreau sa cresc:((

a.d. : trebuie,din pacate nu avem de ales in privinta varstei,dar poti incerca sa iti pastrezi sufletul de copil

P: m-ai atins la sentiment

[discutia a fost relativ scurtata.]

As vrea uneori sa pot opri timpul in loc,sa raman asa cum sunt acum.De ce trebuie sa crestem?De ce nu putem ramane pur si simplu copii si sa ne bucuram de viata in modul nostru naiv de a trata lucrurile.De ce trebuie sa ne maturizam,sa confruntam zilnic dilemele societatii?As vrea sa traiesc in lumea lui Peter Pan.Sunt sigura ca multi sunt cei care imi impartasesc aceasta dorinta...dar viata e facuta pentru a fi traita si nimeni nu poate opri timpul in loc.De aceea spuneam eu mai sus ca nu putem face nimic in privinta anilor,a aspectului nostru fizic,dar putem face ceva in privinta sufletului...Putem sa il pastram curat,vesnic imbatat cu fericire...Astfel ne putem stampila si in figura fetei un zambet permanent,dar nu unul fals,plin de ipocrizie,ci unul pe bune...

Imbatraniti frumos!

[ Imbatranind ne pierdem sufletul si devenim mai mult fizici,preocupati de nevoile trupului si nu ale sufletului. (a.d.)Incercati va rog sa fiti exceptiile acestei reguli.]

ps:Titlul e un vers dintr-o poezie gasita intr-o carte de desenat.

Numărătoarea inversă începe!

Mai este o zi şi începe şcoala!

Îmi pare bine...Îmi pare rău....Dar asta nu contează,pentru că ei nu îi pasă,tot vine.Îmi pare bine că începe şcoala pentru că îmi lipsesc unii colegi,unii profesori,unele materii,peripeţiile din timpul anului. Sunt curioasă în privinţa noilor profesori,noilor materii,noilor încercări care mă aşteaptă.

Îmi pare rău pentru că libertatea mea se diminuează considerabil,am să mă vad mai rar cu prietenii de la alte licee şi cu cei care pleacă la facultă.Regret,pentru că printre acele persoane care pleacă la facultă se află şi una foarte importantă pentru mine.Dar asta este...

Deşi iniţial nu îmi doream să înceapa şcoala şi mă îngrozea gândul că se apropie cu paşi repezi. Acum mă bucur pentru că vine şi chiar o aştept...Indiferent de ce dorinţe aş avea eu sau oricine altcineva dintre voi,ea tot va începe.Eu cred că e mai bine să o aştepţi şi ea să vină,decât dacă te împotriveşti şi eşti învins pentru că ea începe...Am şi eu orgoliul meu...Iar şcoala nu e chiar aşa rea,deşi la început suntem îngroziţi de ea,iar pe parcursul ei ne plângem cât de dificil este....eu prefer să rămân mereu "un şoarece de bibliotecă",decât să muncesc...pentru că atunci lucrurile se complică considerabil.Dar din păcate nici în această privinţă nu am ce face,fie că vreau,fie că nu,tot trebuie să cresc în ani,dar am dreptul să aleg daca îmi păstrez sufletul de copil.Şi ghiciţi ce...eu vreau să rămân un copil si la 100 de ani:D

Un alt motiv pentru care aştept începerea şcolii este vacanţa de vară care vine după trecerea anului şcolar>:)...sunt şmecheră:-"

Alte motive sunt excursiile din timpul anului[ador să călătoresc],aproape de sfârşitul şcolii am să împlinesc 17 ani...şi abia aştept să pot fredona la infinit melodia "17 ani...."[de Vama]...apoi abia aştept să merg în Iaşi:x...etc.

Astăzi este 13 septembrie,vă rog nu vă lăsaţi stresaţi de această cifra 13...Mulţi dintre voi tindeţi să o consideraţi cu ghinion,deşi nu aveţi nici o dovadă...Voi singuri dacă gândiţi că ziua de 13 vă va purta ghinion contribuiţi la ruinarea zilei [ca să întelegeţi ce vă spun vă recomand să vizionaţi filmul The Secret].Deci bucuraţi-vă de ziua de azi!

O zi faină! pentru că 13 poartă noroc:d...cel puţin în cazul meu...poate pentru că eu nu îl consider deloc un număr ghinionist...

It`s autumn again!Remember?

Si iata ca a venit toamna...Mai sunt cateva minute si deja e 2 septembrie.
Toamna e unul din anotimpurile mele preferate,alaturi de primavara.
Cromatica acestui anotimp e incantatoare.
Pentru cei de la tara,acest anotimp semnifica strangerea recoltei si valorificarea muncii depuse pe durata verii.Pentru mine,fata de oras,este o bucurie sa merg la tara si sa degust toate bunatatile pe care toamna ni le ofera cu atata generozitate...
Pentru noi,cei inca invatacei,mai sunt doar cateva zile pana la inceperea calvarului...pardon...a scolii...iar pentru studenti in aceasta perioada au ocazia sa depaseasca restantele...
Dar cu toate acestea,toamna este un anotimp de care merita sa ne bucuram;un anotimp pe care merita sa il admiram;un anotimp pe care merita sa il inhalam...
Nu stiu daca impartasiti aceleasi sentimente de bucurie ca si mine atunci cand sunteti in natura si e toamna,dar va rog sa imi povestiti trairile voastre...

ps:Cum spunea un prieten "Imi place acest anotimp pentru ca e racoare,dar nu e soare,doar umbra norilor..."
Pe final,va las aceasta melodie...Sper sa va placa...




horia brenciu - septembrie, luni
Asculta mai multe audio Muzica

1+1=2

Sunt dezamagita:

-de mine;
-de el;
-de lumea care face rau dorind sa faca bine;
-de lumea care face rau intentionat;
-de noi.

De ce a trebuit sa se intample asta? As vrea sa stiu... Cu ce am gresit de data aceasta? De ce mereu se intampla ca atunci cand pacatuiesti lumea sa creada ca esti nevinovata,dar atunci cand esti fara de pacat,lumea crede intrigile altora. Apoi,de ce daca ti se pare ceva nu te asiguri de acel lucru,ca este adevarat,si dupa deschizi gura... In fine...

Sper ca o sa iti dai seama de adevar si nu o sa faci o greseala... Inca te iubesc! Ma doare raceala cu care ma tratezi... Ma doare ca nu stiu cum sa ma port cu tine sa nu te supar mai tare... Te rog sa ma ierti pentru ca am incalcat acea promisiune,dar asta nu ma face un om rau,nu ma face capabila sa fac acele lucruri...

Iti amintesti de aceasta melodie...de acel moment...de tot...de noi...?


vama veche - cu tine
Asculta mai multe audio Muzica

Nimic

Am inceput luna iulie cu dreptul,cu doar 3 ore dormite in noapte[recuperate dupa],cu multa treaba prin oras,multe locuri de "vizitat",multe planuri de vacanta/vara,nebunii,multa dragoste,liniste sufleteasca[am scapat de o grija care imi manca noptile si linistea]
Luna iulie pentru mine inseamna Techirghiol,Vama,Euforie,soare,apa[maareee],distractie,prieteni,visare etc etc.

Va doresc si voua ca aceasta luna"cuptor" sa fie cat mai frumoasa,mai reusita,de neuitat:x

Vama Veche - alt oras
Asculta mai multe audio Muzica


Vama Veche - Vama Veche
Asculta mai multe audio Muzica


Vara aceasta se asculta Vama Veche:D[ca vreau eu>:)]

De ziua noastra!

Niste Baieti
Asculta mai multe audio Muzica »

La multi ani tuturor copiilor din lume cu varsta cuprinsa intre 0 si 150 de ani;))
auditie placuta:D



Cu totii pe acest pamant suntem copiii parintilor,iar parintii sunt copiii bunicilor.Si tot asa.
Deci zambiti azi!
E ziua voastra!
Straluciti!
Fiti buni,iubiti-va,felicitati-va.
Viata e un curcubeu!


Vreau sa ploua in culori pe cer...
Alt motiv de bucurie...A venit vara!
Pentru noi cei inca invatacei,in curand intram in vacanta:X
Deci zambiti!Fiti fericiti!
Azi e ziua noastra...
La multi ani mie,tie,voua,noua...