miercuri, 14 octombrie 2009

Haos.



Toamna se face tot mai simtita,
Transfigurand furtuna din suflet in fapte.
Vantul danseaza brutal picaturile de ploaie,
Acestea cazand obosite pe pamantul rece.
E frig! Ce ger!
Carnalul din tine ingheata!
Dar vai,Acum esti doar o entitate...
...
Timpul a-mbatranit,sarmanul,
Pendulele ceasului ticaie greu.
Cazi ostenit pe patul de piatra,
Iar inima-ti bate tot mai lent,
Adormi-ntr-un final visand
Zorii unei zile noi.
Totul e bine.

3 comentarii:

Bogdan Epureanu spunea...

Ai talent; continua sa exersezi. ;)

Unknown spunea...

cat de frumoasa e poezia,sincer.felicitari!

A.D. spunea...

Multumesc:">